Locuiesc în Besancon, dar m-am născut în Poligny Jura în 1944. Familia mea a fost proprietara unui domeniu viticol magnific, prosper și renumit în Jura din 1905 până în 1984 pentru vinul său galben excelent. Dar istoria acestui domeniu a fost marcată timp de mai bine de un secol de evenimente tragice, dureroase, legate de personalitățile foarte speciale și complexe ale membrilor acestei familii, în special de atitudinea unei femei perverse, avare și posesive, care a sfârșit prin a distruge totul în jurul ei și prin a pierde tot ceea ce dorea să păstreze cu gelozie în posesia sa.
Într-adevăr, în seara vieții sale, orbită de vorbele frumoase ale unui bărbat fără scrupule, ea își lasă frumoasa proprietate în mâinile unor străini care o vor duce la ruină.
Din fericire, în această atmosferă dramatică, o femeie a găsit, grație iubirii sale materne, curajul de a înfrunta nedreptatea, perversitatea socrilor și antipatia unui soț violent, pentru a-și proteja copiii.
Cu toate acestea, această poveste autentică, dramatică și foarte originală s-a încheiat în anul 2022, printr-o coincidență fericită. Într-adevăr, nepoții fostului proprietar, după o lungă bătălie juridică, tocmai au obținut dreptul de a achiziționa proprietatea pentru a replanta vița de vie.
Tocmai am scris o carte pe această temă, "Les tulipes Sauvages éditions Baudelaire", care relatează nu doar întreaga istorie a acestui domeniu, ci mai mult, istoria unei epoci, cu neajunsurile, cu cruzimile sale, dar și cu pasiunile sale: cea a muncii bine făcute, a iubirii pământului și a vinului. Am vrut, de asemenea, să scot în evidență toată ambiguitatea caracterelor actorilor acestei povești, lăcomia, egoismul și retragerea lor, punând în paralel curajul și determinarea acestei femei (mama mea) care a luptat pentru a ne proteja: pe mine și pe sora mea, pentru ca noi să nu ajungem ca niște Cenușărese în mâinile acestei mătuși care ne ura.
Vă trimit această poveste care provoacă o reacție spontană din partea cititorilor mei, (dar ar trebui să fie transformată într-un film!...).
Vă mulțumesc că mă citiți și poate faceți ceva cu povestea mea.